Casa Tătărescu din București: Martor al unui veac de putere, cultură și continuitate în EkoGroup Vila

În inima capitalei, pe Strada Polonă, nr. 19, casa care a aparținut prim-ministrului român Gheorghe Tătărescu transcende categoria unui simplu imobil. Restaurată și deschisă astăzi sub denumirea EkoGroup Vila, această vilă interbelică devine un adevărat depozit de memorie, o arhivă intimă ce poartă amprenta unui secol tumultuos, văzut prin lentila arhitecturii, a politicii și a culturii. Aici, zidurile reflectă nu doar gusturi estetice, ci și criza și ambiguitățile unei epoci, iar spațiile interior-exterioare vorbesc la unison despre un parcurs individual și național al puterii și al restricției.

Casa Tătărescu: Casa prim-ministrului și a unui rol complex în istoria Bucureștiului interbelic

Gheorghe Tătărescu, personalitate măcinată și conturată de marile curbe politice ale României în prima jumătate a secolului XX, a creionat o locuință care stă atât sub semnul discreției, cât și al unei înțelegeri profunde a reprezentării elitei. Casa Tătărescu a funcționat drept sanctuar și platformă de dialog, primind în decenii importanți demnitari, diplomați și artiști, fiind astfel nu doar o reședință privată, ci și un nod cultural major. Astăzi, sub titulatura contemporană EkoGroup Vila, vila păstrează această continuitate, punând în lumină istoria sa fără a o masca sau a o dilua.

Gheorghe Tătărescu: omul politic între modernitate și compromis

Născut în 1886, Gheorghe Tătărescu urmează un traseu politic complex, care îl plasează într-un permanent echilibru – zguduit de schimbările istorice ce au marcat România. Jurist cu doctorat obținut la Paris, devine un adept sincer al reformei electorale și al paramentarismului real. Însă cariera sa reflectă, în egală măsură, ambiguitățile și limitele decorului democratic interbelic. Ca prim-ministru în două mandate, din 1934 până în 1937 și din 1939 până în 1940, Tătărescu combină un pragmatic efficient cu o consolidare a execuției puterii, manifestată prin prelungirea stărilor excepționale și cenzuri discreționare. Evoluția sa îl intrupează pe omul politic care traversează consecvent „între democrație, autoritarism și compromis” – o formulare ce rămâne valabilă pentru înțelegerea epocii.

Casa: o extensie a puterii publice și a reținerii private

Casa de pe Strada Polonă nu este un palat ostentativ – este mai degrabă un exemplu de eleganță restrânsă, ce rezonează cu filosofia lui Tătărescu privind puterea. Scara modestă a clădirii și biroul său discret de la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral inspirat de tradiții moldovenești, exprimă o etică a funcției publice care nu revendică fastul. Funcția nu strivează spațiul intim, ci este în serviciul lui.

În această arhitectură a proporțiilor și clarității, reședința devine o scenă tacită a unui joc fragil al puterii și al reprezentării. Interioarele cu luminozitatea atent calibrată, corpurile filtrate prin detalii concentrate și finisaje de calitate, vorbesc despre o lume care preferă sobrietatea la afirmarea vizibilă și îndrăzneață.

Un limbaj arhitectural ce combină influențe mediteraneene și neoromânești: Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectul casei este o dovadă rară a dialogului dintre stiluri în Bucureștiul interbelic. Arhitectul Alexandru Zaharia oferă conceptul inițial, un echilibru între austeritatea mediteraneană și detaliile neoromânești, pe care îl rafinează ulterior împreună cu asociatul său, Ioan Giurgea. Fațada dezvăluie portale în stil moldovenesc și coloane filiforme, fiecare tratată distinct, dar unită printr-o coerență de ansamblu ce evită simetria rigidă.

În interior, prezența Miliței Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și colaboratoare apropiată a soției premierului, Arethia, oferă casei un element artistic definitoriu: șemineul încastrat într-o absidă cu conotații neoromânești. Această soluție a fost recunoscută ca model, inspirând arhitectura altor vile interbelice importante. Ancadramentele ușilor, create tot de Milița, întretaie în mod subtil modernismul cu tradiția, fără să se precipite în pastişă.

Arethia Tătărescu: forța culturală ce veghează asupra ambianței

Arethia, „Doamna Gorjului”, nu este doar o figură decorativă în această poveste. Ea reprezintă motorul cultural și spiritual care filtrează întreaga realizare a casei. Implicată în binefacere, meșteșuguri oltenești și în susținerea artei naționale, a fost beneficiara oficială a proiectului casei. Delicata ei atenție a prevenit excesele și a garantat o coerență care reafirmă valorile interbelice ale familiei și ale elitei din care proveneau.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică a unui spațiu al puterii democratice

Odată cu prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa își pierde menirea și statutul. Naționalizată, ea traversează decenii de utilizări improprii, modificări arbitrare și degradare continuă. Lipsa unei politici de conservare și stigmatizarea foștilor demnitari o transformă într-un spațiu golit de sens originar – semn al unei politici a uitării și al unei rescrieri violente a memoriei publice.

Post-1989: Controverse, erori și tentative de reasumare

După Revoluție, Casa Tătărescu intră într-o nouă etapă marcată de tensiuni între protejarea patrimoniului și interese economice imposibil de ignorat. Modificările interioare și schimbările de destinație, precum transformarea temporară într-un restaurant, au stârnit critici dure din partea specialiștilor, subliniind riscul dezintegrarea nu doar a arhitecturii, ci și a sensului istoric. În această perioadă, controversa a fost amplificată și de implicarea lui Dinu Patriciu, a cărui viziune asupra intervențiilor a ridicat întrebări legate de respectul față de patrimoniu.

Paradoxal, disputele au generat și o reînviere a dialogului cultural și profesional cu privire la casa și la contextul său. Numerosi arhitecți și istorici au reavansat în sălile arhivelor, readucând în lumină colaborarea dintre Zaharia și Giurgea, rolul Arethiei și contribuțiile artistice ale Miliței Pătrașcu.

EkoGroup Vila astăzi: o continuitate responsabilă în patrimoniul bucureștean

Sub denumirea actuală de EkoGroup Vila, Casa Tătărescu reintră în circuitul cultural cu o utilizare ce nu șterge trecutul, ci îl pune în valoare cu sobrietate și respect. Spațiul este accesibil publicului pe bază de bilete, iar programul este atent controlat, articulând evenimente ce reflectă complexitatea și ambivalența istoriei imobilului.

Astfel, vila devine un punct de convergență între trecut și prezent, un spațiu în care arhitectura, memoria politică și concretul material dialoghează tăcut. Redescoperirea dimensiunii moderate a casei, a biroului întărit de discreție și a grădinii fertizate de antichități este o lecție despre responsabilitatea continuității într-un oraș și o societate încă în căutarea propriei identități.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

Who was Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian statesman who served twice as prime minister (1934–1937 and 1939–1940). His political activity was crucial during periods of transition and crisis in interwar Romania, representing both modernization efforts and the ambiguities inherent in shifting between democracy and authoritarianism.
Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
No. Gheorghe Tătărescu the politician should not be confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), a 19th-century Romanian painter known for academic art. They are distinct historical figures from different centuries and domains.
What architectural style defines Casa Tătărescu?
Casa Tătărescu exemplifies an early synthesis in Bucharest interwar architecture combining Mediterranean influences with Neo-Romanian elements. This style was developed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea and includes distinctive artistic interventions by sculptor Milița Pătrașcu.
What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
Arethia Tătărescu was the cultural and symbolic guardian of the house project. As the official project beneficiary and an active patron of arts and local crafts, she ensured the villa’s coherent aesthetic, avoiding ostentation while fostering a refined cultural ambiance.
What is the function of the building today?
Today, Casa Tătărescu functions as EkoGroup Vila, a restored historic villa operating as a controlled-access cultural space. It offers public engagement with the site’s rich history and architectural identity, without erasing its past or transforming it into a mere commercial venue.

Vizitarea unei asemenea reședințe reprezintă o invitație la reflecție asupra deplasărilor istorice și asupra responsabilității noastre în continuarea poveștii. Casa Tătărescu, prin liniștea ei încărcată de prezențe, pornește un dialog cu privitorul despre moderație, putere și memoria unei epoci articulate în multiple registre. Sub mantia EkoGroup Vila, această moștenire devine un instrument viu, nu doar un obiect uitat.

Vă invităm să parcurgeți atmosfera acestui spațiu, să descoperiți amănuntele arhitecturale și să vă alăturați unei experiențe ce transcende timpul.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, pentru a accede la o poveste în care fiecare detaliu, din șemineu până la feroneria patinată, comunică un fragment din istoria României.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.